Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Obiective turistice

Cabana orașului Babadag

Orașul Babadag și împrejurimile sale păstrează vie o parte importantă din istoria țării noastre prin numeroase obiective de interes turistic precum moscheea Ali-Gazi-Pasa, Cișmeaua Kalaigi și Casa Panaghia, cetatea Enisala și cetatea Ibida sau rezervația naturală Dealul Bujorului.

Zona orașului Babadag este renumită și pentru activitățile de agrement care se desfășoară aici, precum pescuitul sportiv în lacul Babadag, practicarea sporturilor nautice, turismul foto-safari în rezervațiile naturale din zonă, turismul cu tematică științifică practicată de specialiști și cercetători.

Aflată pe versantul de Sud al dealului Koyun Baba, la 500 m altitudine, Tabăra Babadag este așezată într-un frumos peisaj de pădure, la jumătatea drumului dintre orașele Constanța și Tulcea, în apropiere de lacul Babadag. Dispune de 50 de locuri de cazare în 20 de camere de 2, 4 și 6 persoane și camere cu pat matrimonial, baie comună și o sală de conferințe.

Casa Panaghia

Datează din sec. al IX-lea și dea lungul anilor a fost casă de rugăciune, sediul seminarului musulman dar și grădiniță pentru copii. În anii ’70 ai veacului trecut, a fost desemnată obiectiv muzeal, iar începând cu anii 1999 găzduiește și expoziția de artă orientală.

Arta tradițională a turcilor și tătarilor din Dobrogea este prezentată publicului prin numeroase vase din aramă, pentru uz casnic și de cult, piese de port, broderii. Dar și prin numeroase țesături, cum ar fi: covoare pentru rugăciune, covoare orientale, șaluri din cașmir.

În fiecare an, Muzeul de Etnografie și Artă populară din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, organizează la Casa Panaghia numeroase expoziții ce cuprind piese de etnografie și artă populară din această frumoasă zonă a țării.

Turcii și tătarii din Dobrogea au o artă populară foarte frumoasă și foarte bogată care ne arată fără dubii originile sale orientale, dar și o anumită interferență cu arta autohtonă din Peninsula Balcanică dar și din Dobrogea.

Cetatea Ibida

Prima descriere a cetății a fost făcută de către geograful Pamfil Polonic în anul 1897. Era văzută ca o centură de fortificații cu ziduri foarte groase, trei porți și 33 de turnuri. La începutul secolului următor, în anul 1911, Vasile Pârvan îi dă denumirea de cetatea Ibida.

Este un sit arheologic destul de complex. S-au făcut cercetări sporadice în urma cărora s-au descoperit vestigii și urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic dar și din epocile romană, româno-bizantină și medieval timpurie.

În centrul cetății se află o bazilică cu trei nave și trei abside și 7 niveluri de locuire. La o distanță de 2,5 km Vest de cetate, s-a descoperit un complex monastic paleocreștin, iar la Est, la o distanță de 2,5 km de cetate, s-a descoperit o așezare getică cu val și șanț.

Cercetările arheologice din anul 2001 au făcut să fie descoperit ansamblul Porții de Vest, un aparat de apărare și acces în cetate, și foarte important ca și descoperire.

Cetatea de la Slava Rusă se afla pe dealul Harada. Tradus din limba turcă, acest cuvânt înseamnă Cetatea Fetei. Dintotdeauna așa au numit-o localnicii, și nimeni nu știe cu certitudine de ce i-au pus acest nume. Poate că a fost o legendă veche din timpurile când turcii atacau pământurile dobrogene.

 

Cismeaua Kalaigi

Cișmeaua Kalaigi este un sit istoric impresionant, un important punct de atracție turistică situat chiar în centrul orașului Babadag.

Se spune că temutul pașă Ali Gaza s-a îndrăgostit de zonă, stabilindu-se aici și în cele din urmă găsindu-și sfârșitul aici, unde este înmormântat în cavoul său monumental.

Cișmeaua este o construcție impresionantă, cu combinații cromatice și decorative, care se îmbină cu arta autohtonă din peninsula Balcanică. În interiorul casei este organizată pentru vizitatori Expoziția de Artă Orientală, unde se pot admira lucrări deosebite, realizate manual pentru uz cotidian sau ritualuri. Aceste lucrări stau mărturie civilizației tradiționale străvechi din Dobrogea.

Lacul Babadag

Alături de Delta Dunării, face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării din cadrul UNESCO. Este situat în nordul localității Babadag și la vest de lacul Razim. Conform Convenției de la Ramsar, este inclus în aria de protejare a zonelor umede.

Este considerat un liman fluvio-maritim; fauna piscicolă este reprezentată de specii de apă dulce cum ar fi plătica, carasul, dar și fitofagele din sud-estul Asiei. În cantități mai mici se găsește crapul și șalăul.

Suprafața lacului este de 2370 ha. Aici sunt incluse și limanele Sărătura și Cotului. Lungimea este de 8,8 km, lățimea de 3,4 km iar adâncime lacului este de 3,5 m.

Lacul Razelm

La sud de Gurile Dunării se află cea mai mare întindere de apă dulce din România, un loc despre care puțină lume știe cât de frumos și sălbatic este . Înainte de anii ’80 comunica cu marea prin Gura Portiței și peștii din mare își depuneau icrele acolo. Vorbim de laguna Razim numită și Razelm sau Iancina, un loc care în antichitate se numea Argamos.

Când în 1980 s-au făcut diguri, laguna s-a transformat în lac de apă dulce pentru că a rămas alimentat doar de apa Dunării venită din brațul Sfantu Gheorghe prin canalele Dranov și Dunavat. Corect ar fi ca să i se spună Limanul Razelm, nu Lacul Razelm. Denumirea de lac a fost pusă în anii comunismului și dealtfel atunci toate limanele dobrogene au fost denumite lacuri și folosite pentru irigații, însă cu toate aceste transformări artificiale tot au mai rămas zone întinse de pură frumusețe sălbatică.

Așadar, să intrăm puțin în lumea neștiută sau mai puțin cunoscută din paradisul acvatic al lacului Razelm:

Cum ajungi la Lacul Razelm (Razim)
Lacul Razelm merită să fie vizitat și te va răsplăti pentru toată osteneala ta. Și ai ce vedea – lacul este imens, cu o suprafață de 415 km pătrați, ce reprezintă 20 % din apele Deltei Dunării, iar fiecare colțișor reprezintă natura în toată splendoarea ei. Adâncimea nu e foarte mare, rar depășind 3 metri. Harta de mai jos te ajută cel mai mult să ajungi la Lacul Razim, dar, ca repere, poți ajunge de pe drumul european E 87 care leagă Constanța de Tulcea, la Babadag, aflat la scurtă distanță de locul despre care vorbim sau poți continua drumul până la Jurilovca, de unde poți lua vaporașul în direcția dorită (sau, dacă nu, spre Gura Portiței, fășia de pământ care separă marea de lacurile Deltei).

Ce te va impresiona aici? Să le luam pe rând:

Diverse specii rare de păsări, animale și pești
Când vorbești de delta unui râu sau fluviu, este clar că acolo și în toate lacurile din jur vei întâlni viețuitoare pe care nu ai ocazia să le întâlnești în restul țării. Așa este și în lacul Razelm. În special fauna piscicolă este bine reprezentată prin sturionii marini (morun, nisetru, păstrugă) și sturionii de apă dulce (cega și viza) alături de pești comuni întâlniți în aproape toate lacurile țării. Păsările sunt în largul lor, pe lacul Razelm iar mamiferele precum vidra (și, după unele mărturii, chiar și extrem de rarul enot) sunt bine ascunse în hățișurile de pe malul lacului.

Floră mai puțin întâlnită
Pe lângă stufărișul specific Deltei, Lacurile Deltei Dunării, din care face parte și Lacul Razelm adăpostesc (în, și pe lângă apele lor) vegetație diversă și rară printre care nufărul alb și galben, ciulinul de baltă, limba apei, rizacul, cornacul, și multe altele, de fapt o întreagă enciclopedie botanică. Malurile lacului, pe diferite porțiuni, sunt înfrumusețate de diferite specii de salcii, în funcție de calitatea solului, de obicei mlăștinos, tot o caracteristică a Deltei Dunării.

Insula Popina din lacul Razim
Când spui “insulă”, gândul te duce la locuri exotice dar nu trebuie să ne ducem în locuri îndepărtate pentru că avem aici, chiar în Lacul Razelm, Insula Popina, ce te impresionează prin aspectul ei ciudat și inedit. Este situată în nordul lacului și e considerată rezervație naturală, un rai al viețuitoarelor specifice lacului.

Vâslește la răsăritul soarelui
Dacă nu ai timp sau vrei o zi de relaxare într-un loc mai liniștit, alege lacul Razelm. Ca să te delectezi și să poți să cuprinzi cu privirea imensitatea și frumusețea privelistei, o idee bună este să-ți încânți familia cu o plimbare cu barca, să colindați în lung și-n lat lacul pentru a vă putea bucura în voie de minunățiile naturii. Cel mai frumos moment al zilei este la răsăritul soarelui, dar nici apusul nu e de lepădat.

O să realizezi cât de multă liniște interioară îți dă o asemenea plimbare pe apă. E un sentiment neprețuit.

Ospitalitate și mâncare bună
Lacul Razelm ne oferă spectacolul naturii în formă curată a sălbăticiei lui, înconjurat de vegetație, de ruine ale unor cetăți dacice dar și de micuțele și frumoasele case pescărești. Să nu uităm însă de oamenii de acolo, oameni de treabă, primitori, și de mâncarea bună și sănătoasă pregătită din produsele locului, în special pește. Rețetele pescărești inedite, numai de ei știute, sunt încă o atracție grozavă pentru toată lumea care vrea să petreacă zile de neuitat la Lacul Razelm. Îți “lasă gura apă” numai când te gândești la borșul lipovenesc, saramura de crap și mămăliguța aburindă.

Trăgând o linie, dacă vrei să vezi România sălbatică și în mare parte nedescoperită, merită să mergi măcar o dată în viață la Razelm, experiența va merita în fiecare secundă.

 

Mănăstirea Visterna

Mănăstirea Visterna a fost construită în anul 2009, într-un loc pitoresc, lângă pădurea rezervație naturală Babadag, în apropierea lacului Razelm dar și într-un loc încărcat de istorie cum e cetatea Enisala. Pentru că este destul de nouă nu a fost înscrisă în Triunghiul Mănăstirilor din Dobrogea de Nord iar fiind destul de mică are doar un paraclis și un corp de chilii.

Mănăstirea Visterna este o mănăstire de maici, condusă de maica stareță monahia Fevronia Gociua și are hramurile Nașterea Maicii Domnului( 8 septembrie) și Cuvioasa Parascheva (14 octombrie). Pe 25 aprilie 2014 a fost făcută slujba pentru punerea pietrei de temelie pentru noua biserică a mănăstirii Visterna.

Cum ajungi la mănăstire
Drumul care te duce către mănăstire șerpuiește printre casele micuțe ale satului Visterna, este cam anevoios, îngust, neasfaltat, plin de praf și în pantă încât te gândești să faci cale întoarsă. Dacă te ambiționezi să ajungi la mănăstire vei descoperi că peisajul care-ți apare în fața ochilor, cu dealul înverzit ca fundal și mănăstirea nouă, curată și înconjurată de pomi și flori, merită toată osteneala ta. Dar mai exact, din Tulcea o iei pe DN 22 E87 spre Sud 32 km până la Babadag, apoi spre Est, DJ 223A 8 km.

Ce e special la Mănăstirea Visterna
Când vei merge la această mănăstire vei vedea că există ceva ce te face să te simți “altfel”. Altfel chiar decât la alte mănăstiri. Poate locul retras, poate natura care înconjoară mănăstirea din toate părțile, poate prezenta marelui lac Razelm. Nu e clar, dar vei vedea că e mănăstirea în care spiritualitatea ta se trezește.

Povestea locului
Am putea să credem că doar mănăstirile vechi au legende sau povești dar găsim și la cele noi. Mănăstirea Visterna nu face excepție și astfel am aflat că pământul pe care s-a ridicat micuța mănăstire, a aparținut unei bătrâne care l-a donat bisericii în urma unui vis ciudat și răscolitor, care s-a repetat de 3 ori și în care o pasăre venea cu un prunc în cioc, îl lăsa pe pământul respectiv și cineva îl înjunghia. Bătrâna a considerat că este un semn de la Dumnezeu și așa a început totul. Pe pământul unde în visul unei femei a fost jertfit un prunc, călugărițele inimoase de la Mănăstirea Visterna spun că o jertfa a fost chiar ridicarea mănăstirii deoarece au fost zile în care nu mai aveau nimic dar cu ajutorul lui Dumnezeu au reușit să izbândească.

Frumusețea locului, simplitatea, respectarea tradițiilor și spiritualitatea în care dăinuie Mănăstirea Visterna te fac să te gândești că există în frumoasa noastră țară locuri ce merită vizitate și din care te întorci împăcat sufletește.

Mausoleul lui Sari Saltuk Baba Dede

Considerat părintele și fondatorul orașului Babadag, Sari Saltuk Baba Dede este personajul legendar despre care se spune că a fost conducătorul a 10.000 de familii de turci selgiukizi împreună cu care ar fi venit în regiunea Dobrogei în anii 1263 și 1278, cerând împăratului bizantin de la acea vreme dreptul de a se așeza în regiune. Lua astfel naștere orașul Babadag de azi, care îi și poartă numele. Sari Saltuk a rămas în fruntea comunității sale până la moartea sa în anul 1304.

În cinstea sa, în anul 1484 , sultanul Baiazid al II lea Veli, aflat la comanda campaniei militare împotriva domnitorului Ștefan cel Mare în urma căreia Chilia și Cetatea Albă intră sub dominația imperiului otoman, a comandat ridicarea acestui mausoleu care poate fi astăzi vizitat în orașul Babadag. Toți sultanii aflați în trecere prin oraș vizitau mausoleul, astfel că acesta a devenit un loc de pelerinaj. Baiazid al II-lea a ctitorit de asemenea și o geamie (Ulu Cami) și o baie turcească, aflate chiar în apropierea mausoleului, dar care nu s-au păstrat până astăzi – urmele acestor construcții erau încă vizibile la 1919.

Mausoleul împreună cu geamia au format nucleul unui centru monastic (trad. tekke). Edificiul care este astăzi deschis turiștilor nu este cel original. Construcția actuală datează probabil de la sfârșitul sec. XVIII (la terminarea asediilor turcești din anii 1771, 1773 și 1778 care au lăsat Babadagul în ruină completă.

Între anii 2004-2007 mausoleul a fost restaurat.

Muzeul de artă orientală

Muzeul de artă orientală din Babadag este dedicat culturii turcilor și tătarilor musulmani care au trăit (și ai căror urmași trăiesc încă) în Dobrogea.

Nu este un muzeu mare, dar care spune multe despre cei care, odinioară, stăpâneau aceste pământuri. Vizitându-l, iți dai seama că pe teritoriul României au existat adevărate micro-cosmosuri, culturi total diferite de a noastră, cu porturi și religii pe care abia acum începem să le înțelegem.

Acești oameni au trăit alaturi de români, dar totuși separat, timp de sute de ani. Cunoașterea culturii turcilor și tătarilor din România ne ajută să vedem mai clar lumea din jur, mai ales în acești ani în care atâția musulmani vin în Europa.

Cum se ajunge la Muzeul de artă orientală
La Babadag este ușor de ajuns, în condițiile în care pe aici trece drumul european E 87, care leagă cele mai mari orașe din Dobrogea – Tulcea și Constanța, dar și drumul național 222, care leagă Macinul de Jurilovca.

Poți ajunge aici cu mașina, autobuzul și cei mai mulți oameni așa ajung aici. De asemenea, și cu trenul se poate ajunge relativ ușor de oriunde din sud-estul României.

Dacă vii dinspre Delta, o călătorie scurtă cu barca pe complexul Razelm-Sinoe te poate duce și la Babadag.

Acolo poți găsi Muzeul de artă orientală, pe strada Mihai Viteazul nr. 6, la doar o stradă de poșta orașului. Casa care o găzduiește e monument istoric și e cunoscută sub numele de Casa Panaghia și a fost construită în prima parte a secolului XIX, servind drept școală pentru copiii turcilor și tătarilor din zonă, înainte că România să încorporeze Dobrogea în 1878, după Războiul de Independența.

Ce poți vedea la muzeul de artă orientală
De îndată ce intri în muzeu, ai impresia că ai intrat în altă țară, atât este totul de diferit față de ceea ce poți găsi într-un muzeu dedicat istoriei românești.

Totul, de la culori până la modul în care este aranjată mobila (fără scaunele și mesele relativ înalte ale românilor) sau motivele culturale regăsite pretutindeni, pare să strige: Orient.

Mai detaliat, ai aici în special obiecte turco-tătare de îmbrăcat, bucătărie și viață de zi cu zi, dar sunt și obiecte de inspirație balcanică ce demonstrează împletirea de culturi. Totuși, în cele mai multe cazuri țesăturile și podoabele sunt în cel mai pur stil oriental – cu roșu, verde, broderii și cu motive tipice Orientului, precum garoafa sau rodia, simboluri ale prosperității.

Ce se mai poate vizita în Babadag
Muzeul de artă orientală din Babadag este doar unul dintre obiectivele pe care le poți vizita în această zonă altfel destul de puțin “celebra” din acest punct de vedere, din păcate. În apropiere se găsește lacul Razelm – una din cele mai frumoase întinderi de apă din România, o pădure de bujori, mănăstirile Visterna și Corbu, dealul Koyun Baba și, ceva mai departe, Marea Neagră, ca să enumerăm doar unele din lucrurile pe care le poți vedea.

 

Ultima actualizare: 19:13 | 2.02.2023

Sari la conținut