Cetatea Ibida

Prima descriere a cetății a fost făcută de către geograful Pamfil Polonic în anul 1897. Era văzută ca o centură de fortificații cu ziduri foarte groase, trei porți și 33 de turnuri. La începutul secolului următor, în anul 1911, Vasile Pârvan îi dă denumirea de cetatea Ibida.

Este un sit arheologic destul de complex. S-au făcut cercetări sporadice în urma cărora s-au descoperit vestigii și urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic dar și din epocile romană, româno-bizantină și medieval timpurie.

În centrul cetății se află o bazilică cu trei nave și trei abside și 7 niveluri de locuire. La o distanță de 2,5 km Vest de cetate, s-a descoperit un complex monastic paleocreștin, iar la Est, la o distanță de 2,5 km de cetate, s-a descoperit o așezare getică cu val și șanț.

Cercetările arheologice din anul 2001 au făcut să fie descoperit ansamblul Porții de Vest, un aparat de apărare și acces în cetate, și foarte important ca și descoperire.

Cetatea de la Slava Rusă se afla pe dealul Harada. Tradus din limba turcă, acest cuvânt înseamnă Cetatea Fetei. Dintotdeauna așa au numit-o localnicii, și nimeni nu știe cu certitudine de ce i-au pus acest nume. Poate că a fost o legendă veche din timpurile când turcii atacau pământurile dobrogene.